Câteva slove şi grafii de la Panfili

Ştefan Panfili

Archive for Iunie 2009

Nikon D700 – ISO grain test II

with one comment

Body: Nikon D700; Shutter: 1/60; Diafragmă: 8.0; Bliţ: SB-800, setat pe TTL; Lentile: Nikkor 105mm Micro.

Primul rând: 200 – 400 – 800 – 1.600;

A doilea rând: 3.200 – 6.400 – 12.800 – 25.600.

Anunțuri

Written by panfili

Iunie 30, 2009 at 11:23 pm

Nikon D700 – ISO grain test

leave a comment »

A plouat ultimele zile, deci revin cu un spectaculos test iso :)

Body: Nikon D700; Shutter: 1/60; Diafragmă: 7.1; Bliţ: SB-800, setat pe TTL; Lentile: Sigma 12-24mm.

Setările ISO au fost făcut gradual, de la ISO 200, la ISO 25.600, în trepte pline.

Primul rând: 200 – 400 – 800 – 1.600;

A doilea rând: 3.200 – 6.400 – 12.800 – 25.600.

Written by panfili

Iunie 30, 2009 at 11:15 pm

Lipscani, după 5 luni

with 10 comments

M-am întors în Lipscani, dis-de-dimineaţă, pe ăl mai liniştit soare şi atunci când speram să găsesc vreo 2-3 romulani fără casă, rătăcind prin ruinele acelei zone. Deşi vroiam să văd o schimbare acolo, faţă de atunci când mi-am făcut ultimul reportaj, acum vreo 5 luni, totuşi îmi doream mai degrabă ca totul să fi rămas la fel. De ce? Pentru că vroiam să demonstrez că nimic nu se face în acestă ţară şi că rahaţii care au ajuns în diferite poziţii de conducere pur şi simplu sunt indiferenţi la toate problemele oraşului. Ei bine, din păcate, dorinţa mea a fost îndeplinită. Lipscanii sunt invadaţi de boschetari, tranşee şi decepţie, aşa cum i-am lăsat.

STV_6498

La ferestrele caselor ocupate ilegal, cele pe care primăria promisese să le elibereze încă de acum 5 luni, erau poziţionate atent draperii, chiloţi şi izmene, semn clar că autorităţile municipale şi-au dus la capăt promisiunile. Şi mai ciudat este faptul că, la 20 de metri de aceste case, stau frumuşel terease cu zeci de mese şi sute de scaune, unde clienţii îşi beau nestingheriţi sucul, cafeaua sau berea… nestingheriţi de mirosul de hoit sau de împuţiciune, care te învăluie de fiecare dată când te apropii de aceste edificii ale incompetenţei.

STV_6512

Problema, care îmi pare mie că-i tot mai frecventă la bucureştenii ce văd toate acestea, este resemnarea sau nepăsarea. Am toate motivele să cred că nimănui nu-i pasă, ba mai mult, consideră această zonă „cool” şi cu un „aer mirific şi antic”. Doamnelor, domnilor, nu mai au nici un farmec cafenelele de lipscani, în special atunci când sunt îngrăjduite de ruine.

STV_6524

Totuşi, se pare că încă se mai mişcă ceva în aceasă zonă. Cu paşi de melc ce-i drept, însă intenţia contează. Se pare că familia Mavrodin, una dintre cele mai avute în ceea ce priveşte proprietăţile din zonă, are în plan restructurarea unor clădiri din Lipscani. Muncitorii pe care îi vedeţi în fotografia de mai sus mi-au spus asta, în timp ce-mi arătau, zâmbind, placa pe care au găsit-o în subsolul clădirii la care lucrau. Problema este că tot pe aceşti muncitori i-am văzut acum 5 luni acolo, iar lucrarea nu pare să fi avansat de atunci.

STV_6532

Baghdad? Nu, câteva mii de kilometri mai la vest, într-o capitala europeană, Bucureşti.

STV_6537

Mai jos, las fotografiile să vorbeasă de la sine. Hanul Gâbroveni.

STV_6562

STV_6568

STV_6577

STV_6585

STV_6614

Fotografii de pe bicicletă

with 2 comments

În cazul în care scap de la serviciu pe o lumină bună, am să mai dau câte o tură cu bicicleta prin Bucureşti, cu scopul de a prinde câteva cadre plăcute, care să reprezinte oraşul în care trăim. Câteva imagini în acest sens, mai jos (Arcul de Triumf şi intrarea în Parcul Herăstrău).

1

2

3

Written by panfili

Iunie 21, 2009 at 12:58 pm

Întâlnire Nikonisti.ro

with 2 comments

Cu bunăvoinţa http://www.nikonisti.ro si a F64, care a pus la dispoziţie terasa magazinului, astăzi s-a ţinut o întâlnire foarte reuşită a membrilor forumului nikonisti.ro. Dan Pop ne-a explicat câteva noţiuni introductive despre optică şi temperatura de culoare, şi ne-a dat pe mâini o jucărie simpatică: lens-baby. Cei de la Nikon România, reprezentanţi de o domnişoară foarte simpatică cu ochii albaştri, ne-au dat o pungă plină de broşuri şi o cană pe care scrie mare Nikon. În general, a fost o atmosferă foarte degajată, iar părerea mea este că lumea s-a simţit foarte bine. În acestă ordine de idei, mulţumesc tuturor celor care au făcut posibilă această reuniune. După câte am auzit eu, următoarea va fi pe la finele lunii august. Am avut de asemenea plăcerea să vorbesc cu cineva a cărui muncă o admiram de multă vreme, Radu Grozescu. Am povestit una, alta, am împărţit idei referitor la fotografia corporate şi, nu în ultimul rând, ne-am spus păsurile.

Mai jos aveţi câteva imagini de la eveniment.

1

2

3

4

5

Written by panfili

Iunie 20, 2009 at 3:48 pm

Canon 1D Mark III, îţi mulţumesc pentru că exişti

with 8 comments

De ce? Pentru că întâlnindu-te pe tine, am înţeles de am trecut pe Nikon şi mi-au fost confirmate toate bănuielile. Asta nu înseamnă că  1D Mark III nu este un aparat foarte bun, însă la multe capitole cade în urmă, în special atunci când este pus faţă-n faţă cu „vunder-kid-ul” de la competitori, D700. Am testat în repetate rânduri nava amiral a fotojurnaliştilor de la Canon însă, ultima experienţă mi-a fost suficientă pentru a trage o concluzie. Pentru a fi cât mai concis, am să sumarizez punctele mele de vedere în paragrafe scurte, separate pe alocuri de imagini cu aparatul.

1dmk3_butoane

1D Mark III are o construcţie incredibilă. Ai senzaţia că ţii în mână o bucată de titan, înfăşurată într-un cauciuc de cea mai înaltă calitate. Toate componentele sunt foarte bine închegate  iar butoanele sunt plasate pentru un acces cât mai facil la funcţiile cheie ale aparatului. La acest capitol, îi este întrutotul superior lui D700. De fapt, este atât de plăcut ca şi DSLR, încât nu prea îţi vine să-l laşi din mână. Mai mult, deşi are o greutate de circa 1 kg, nu prea o simţi, nici după folosiri îndelungate.

1dmk3_dsignjpg

AF-ul îi mai precis ca un samurai cu o katană în mână, iar cadenţa îţi lasă gura apă, cele 10 cadre pe secundă fiind arhisuficente pentru a îngheţa aproape orice mişcare. Eu l-am folosit în tandem cu un 16-35mm f2.8 L II, combinaţia fiind visul oricărui fotojurnalist. Ambele sunt weather-sealed şi construite din materiale extraterestre, făcute să reziste, să rezite, să reziste :).

1dmk3_front

Rezoluţia de 10mpx este mulţumitoare, iar factorul de crop al senzorului îţi permite să „extinzi” un pic focala teleobiectivelor, lucru esenţial la sport sau eveniment. Totuşi, senzorul de pe 1D Mark III pare învechit, în special în ceea ce priveşte granulaţia la ISO mare.

1dmk3_mk3sign

Cu o paletă ce variază de la ISO 100, la ISO 3200, ai putea spune că 1D Mark III este apt pentru a face faţă cu stoicism condiţiilor de lumină slabă. Totuşi, aparatul se luptă cu noise-ul ca turcii cu Ştefan cel Mare, şi la fel ca şi turcii, pierde lamentabil. Daca treci de pe un Canon D60 pe un 1D Mark III, vei fi cu siguranţă impresionat, însă dacă îl compari cu un D700, dezamăgirea va fi destul de mare.

1dmk3back

La fel ca şi în cazul capacităţilor în low-light, 1D Mark III pierde şi la display în faţa lui D700. Poate sunt doar eu pretenţios, sau îi caut nod în papură, însă diferenţa este enormă, iar un display bun, din punctul meu vedere, îţi reduce mult din procesul de sortare.

16_35_f28

16-35mm f2.8 L II este un obiectiv cu adevărat tare, fiind potrivit pentru fotojurnalism, fotografie de peisaj sau eveniment. Pe 1D Mark III acesta va afişa o focală de aproximativ 20-45mm. Totuşi, diferenţa între 16mm şi 20mm este considerabilă (voi prezenta zilele acestea şi o diferenţă între distanţele focale la ultra-wide). Eu persoanal nu-l pot folosi la f2.8, fiind cam soft acolo pentru placul meu, însă poate am dat de o copie deficitară la acest capitol. Totuşi, închis cu un stop, pâna la f4, obiectivul începe să-şi arate adevărata valoare.

16_35_f28_2

Concluzia mea este următoare:

Un 1D Mark III costă 18.300 lei. Un D700 costă un pic sub 10.000 lei, iar un grip, o baterie separată şi un încărcător special (necesare pentru o cadenţă sporită, de 8fps), costă aproximativ 2.000 lei. Un Nikon 17-35mm costă pe piaţa gri în jur de 4.000 de lei, cu garanţie şi într-o condiţie foarte bună. Astfel, cu banii de un 1D Mark III, poţi avea un Nikon D700, 12 mpx, full-frame, cu 8fps, şi un obiectiv zoom-wide profesional (f2.8). Totuşi, susţin faptul că 1D Mark III nu este un aparat prost, ba din contră, nu prea îţi vine să-l laşi din mână, însă din păcate tehnologic este depăşit iar preţul este destul de mare pentru ceea ce oferă.

Revin zilele următoare şi cu nişte fotografii făcută în urma testului.

Written by panfili

Iunie 19, 2009 at 10:40 am

Moon River

leave a comment »

Tocmai am văzut un episod din „Cold Case”, iar tema muzicală a acestuia era Moon River, compusă de Henri Mancini. Pe mine m-a impresionat această melodie. Pe voi?

Written by panfili

Iunie 18, 2009 at 3:32 am

Publicat în Muzică

Tagged with , ,