Câteva slove şi grafii de la Panfili

Ştefan Panfili

Cum alegem un obiectiv?

with 2 comments

De foarte multe ori ne poticnim la alegerea unui obiectiv, fiind puşi în primul rând în faţa unei oferte foarte vaste şi care conţine o mulţime de tentanţii. Tindem de multe ori să facem o alegere greşită pentru simplul fapt că nu înţelegem la ce vom folosi aceast echipament foto. Suntem atraşi de zoom-uri albe, grele şi mari, fără însă să ştim de ce şi dacă merită să aruncăm câteva mii de euro pe ele. Am să încerc să disec, pe cât se poate, factorii determinanţi în alegerea unui obiectiv.

Una dintre calităţile determinate ale unui obiectiv este de cele mai multe ori luminozitatea, adică diafragma sau acel număr F care este scris pe lentilă. Cu cât diafragma este mai deschisă (adică acel număr F are o valoarea mai mică), cu atât obiectivul este mai luminos. Diafragma este în strânsă legătură şi cu profunzimea de câmp, care poate fi definită ca zona din faţa şi de după punctul în care este focalizată îmaginea. Cu o diafragmă mai deschisă, obţii o profunzime de câmp mai mică, adică singurul obiect distinctibil este cel în clar, iar cu o diafragmă mai mare, poţi distinge şi restul elementelor din compoziţie. O diaframgă mai mare îţi permite să foloseşti şi un timp de expunere mai mic. Astfel poţi să fotografiezi în condiţii de lumină slabă fără a folosi un trepied, a-ţi găsi un punct de staţie stabil sau a creşte sensibilitatea senzorului, ISO (dacă la o diafragmă de 4.0, condiţiile de lumină te obligă să foloseşti un timp de expunere de 1/125, cu o diafragmă de 2.8 vei putea trage la 1/250). Am să explic mai jos cum diaframga are legătură cu toate cele înşiruite în mesajul de mai sus.

Fringe, sau fenomenul de aberaţie cromatică, se produce atunci când pe marginile detaliilor din imaginea ta se formează un spectru de imagini colorate, în principal datorită factorului de refracţie al lentilei. Culorile în care se manifestă sunt albastre, galbene sau roşii, din câte am văzut eu la lentilele mele. Totodată, fenomenul de fringe nu este atât de grav, majoritatea lentilelor de pe piaţă contolându-l destul de bine, iar cu o închidere a diafragmei sau cu puţin Photoshop o rezolvi foarte uşor.

Claritatea, sau sharpness-ul lentilei se defineşte prin cât de bine sunt conturate detaliile elementului aflat în focus. Ai să auzi foarte multă lume spunând fie că obiectivul lui nu este sharp, sau că este prea sharp. Pentru cazul iniţial, de cele mai multe ori singura rezolvare este închiderea cu un stop a diafragmei, astfel mărind profunzimea de câmp. Odată cu închiderea diafragmei, creşte şi claritatea imaginii. Totuşi, sunt obiective a căror performanţe nu se modifică mult după ce faci acest lucru, acestea fiind sharp chiar şi la valoarea cea mai mică a diafragmei. Ca să înţelegeţi totuşi de ce mărim numărul F pentru a obţine o imagine mai clară, vă ofer exemplul următor: Canon 85mm 1.8 – la f1.8 şi f2.8. Majoritatea obiectivele afişează o imagine clară de la f7.1 sau f8, însă valorile mici alea diafragmei diferenţiază o lentilă de calitate de una de proastă calitate.

Rezoluţia obiectivului este ceva un pic mai complicat şi nu prea poate fi sumarizat în câteva linii de text. Totuşi, rezoluţia lentilelor, atunci când vorbim de aparate cu un număr de până în 12 megapixeli, nu este atât de relevantă, în special dacă nu lucrezi cu printuri mari.

Bokeh este fundalul în blur pe care îl produce lentila. Acesta nu este literalmente o calitate tehnică, unii fotografi fiind complet independenţi de aceasta în munca pe care o prestează (vezi fotojurnaliştii, fotografii de arhitectură, de peisaj, etc.), însă pentru fotografii de portrete, este esenţială (în special la portretul în natură). Calitatea sticlei folosită în componenţa lentilei determină cât de plăcut este aceste bokeh (Exemplu). De obicei, campionii pe acest segment sunt lentilele scumpe şi foarte scumpe (gama L de la Canon sau obiectivele fixe foarte luminoase). De obicei, un bokeh frumos îl putem obţine numai la o diafragmă deschisă (3.5, 2.8, 1.8, etc.). Puteţi vedea aici o comparaţie între calitatea bokeh-ului pentru mai multe lentile.

Fenomenul de Flare, se produce atunci când orientăm obiectivul spre o sursă de lumină, sau în câmpul vizual al obiectivului se află o sursă puternică de lumină (vezi o comparaţie la Resistance to Flare la acest link). Efectul de flare poate fi folosit şi în scopuri artistice, însă aici depinde mult de calitatea lentilei şi cum ştiu mecanismele optice din interiorul acesteia să-l controleze, astfel încât să nu deranjeze privitorul.

Cam atât pe moment! Revin cu detalii în mesajele următoare.

Written by panfili

Aprilie 28, 2009 la 10:13 am

2 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. cum este cu criteriul distantei focale in alegerea obiectivului? 35, 50 etc? ce influenteaza aceasta?

    filotas

    Februarie 15, 2010 at 11:15 am

  2. Puteti sa-mi spuneti la ce se refera campul obiectivului? si daca diafragma influenteaza campul obiectivului si dece?

    zlx

    Septembrie 6, 2014 at 4:45 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: