Câteva slove şi grafii de la Panfili

Ştefan Panfili

Lipscani, cartierul caselor celor fără de casă

with 11 comments

Probabil că de multe ori refuz să văd o realitate obscură şi plină de lipsuri şi încerc să mă flanchez numai de lucruri care să-mi aducă măcar un zâmbet de buze. Într-o perioadă în care aceste gesturi şi emoţii se împuţinează, părerea mea este că trebuie să încercăm să le preţuim pe puţinele care există. Din păcate, neplăcerile nu ţin cont de sărbători, aniversări sau alte evenimente speciale şi reuşesc să ne surprindă atunci când ne aşteptăm cel mai puţin. Într-un fel, aceasta este încă un capitol din viaţa câtorva ţigani, care trăiesc ilegal într-o clădire din zona Lipscani şi care pe data de 1 martie vor fi evacuaţi forţat din imobil. Dacă aş spune că nu mi-este milă de ei, aş minţi, în ciuda tuturor neplăcerilor pe care cei din neamul pe care-l reprezintă le crează. Totuşi, nu pot spune că sunt solidar cu situaţia în care se află.

auto_titan1

Clădirea, care afişează o  firmă, odată luminoasă, inscripţionată „AUTOTITAN SA”, nu este într-o stare deplorabilă, iar locatarii ei se pare că au parte de apă caldă şi căldură, mi-a spus unul dintre rezidenţi.

auto_titanÎn mod ciudat, cel puţin pentru mine, cele trei nomade au decis să vorbească cu subsemnatul destul de deschis, ba chiar mi-au spus că au mai fost şi alţi fotografi sau reporteri (nici ele nu cred că şi-au dat seama destul de bine), care şi-au arătat interesul faţă de copiii din zonă.

„Aici trăim, avem apă caldă, căldură, numai că o să ne dea afară pe 1 martie. Aşa ne-a spus ăia de la primărie când a venit pe la noi”, îmi povesteşte tânăra din dreapta, care în ciuda fizicului are 24 de ani şi o fetiţă de 4 luni.

Domnişoara din centru, era mai sfioasă, la cei 12 ani ai săi nefiind obişnuită probabil cu jurnaliştii băgăcioşi. Amica ei din stânga însă, mi-a povestit că deşi nu are unde să stea şi nu munceşte, a avut timp să facă un copilaş. La ai ei 27 de ani, are o fată de 3 sau 4 ani (nu mai ţin minte exact), pe care „numai Dumnezeu m-a pus s-o fac”, îmi spune tânăra în timp ce zâmbeşte larg.

Probabil că tot Domnul o să le spună şi ce să facă atunci când rămân pe străzi însă eu sunt aproape sigur că în scurt timp de la evacuare vor găsi o altă casă abandonată. De, Lipscanii numai de astea nu duc lipsa în ultima vreme.

Odată zonă legendară a capitalei, „oraşul vechi” a ajuns un şantier de la un capăt şi până la celalalt, pasarelele din lemn şi gunoaiele interminabile aruncate între ele făcând foarte grea vizitarea frumuseţilor palide într-un ambient plăcut.

Totuşi, încă mai există unele elemente care te fac iar să zâmbeşti şi să nu-ţi pierzi speranţa, demonstrând încă o dată de ce ne numim români.

i_love_bucharest

Aţi văzut grandioasa clădire care răsare în locul fostului magazin Cocor? Îi tare, nu? Ei bine, este, numai că nu cred că multă lume s-a întrebat vreodată „Dar oare cum arată noua bijuterie din Piaţa Unirii în spate?”. M-am uitat eu şi am văzut partea neagră a lunii. Totuşi, hai să nu fiu cârcotaş, pentru că oamenii încă mai lucrează acolo şi în mod cert vor respecta termenul de finalizare al construcţiei… da, cu siguranţă…

cocor

Ceea ce mi-a atras atenţia la această clădire a fost o uşă, pe care era scris un avertisement mai mult sau mai puţin amuzant în contextul de faţă. Eu personal l-am găsit oarecum ironic. Voi ce părere aveţi?

cocor2

După această mică escală la această frumoasă pasăre migratoare, la aproximativ 100-150 de metri de şantier am observat altă casă. Sper ca fotografia să fie destul de grăitoare pentru ceea ce vreau eu să demonstrez cu ea.

casa_locuitaÎn momentul în care am văzut această casă era o linişte ca de mormânt pe stradă, unicul sunet care rupea tăcerea fiind doar cel al declanşatorului de la aparatul meu foto. Atmosfera greoaie mai era ruptă din când în când de o bătaie între două pisici sau de hămăitul unui maidenz pierdut de haită.  Strânsă între alte două clădiri, ruina din imagine reprezintă o casă pentru două familii, cum era mai târziu să aflu, de la un cetăţean care trecea prin zonă.

„Aici stau două familii însă a venit proprietarul, care a revendicat casa, şi o să-i dea afară în scurt timp”, îmi spune bucureşteanul, în timp ce trece impasibil pe lângă mine, probabil obişnuit cu astfel de poveşti.

Marcat vizibil de cele văzute în această zi, mă întorc acasă cu sufletul greu şi plin de gânduri direcţionate către toate văzute astăzi. De astăzi, pentru mine Lipscanii nu mai sunt ce erau.

Written by panfili

Februarie 23, 2009 la 11:08 pm

11 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Salut. Imi plac reportajele tale, cat si felul tau de a scrie.
    Am o singura obiectie: cerul. Toate pozele tale au cerul lipsit de orice detaliu.
    Astept urmatoarele reportaje. Bafta!

    Jowad

    Februarie 24, 2009 at 1:06 am

  2. Salut!

    Mersi pentru aprecieri, insa toate reportajele sunt facute pe timp noros, cand cerul oricum nu prea are nici o culoare.

    panfili

    Februarie 24, 2009 at 6:00 pm

  3. buna!
    imi plac foarte mult reportajele tale, dar mai ales pozele care sunt facute cu multa inspiratie! nu ma pricep la fotografie pentru a-ti face un compliment in limbaj tehnic dar sunt convinsa ca vei avea mult succes!
    bafta in continuare!

    milena

    Februarie 25, 2009 at 12:38 pm

  4. Mult prea intunecate pozele. Incearca pe viitor, cel putin in spatii inchise, obiective wide-angle mai performante.

    Mihaita

    Februarie 26, 2009 at 2:00 am

  5. Sunt intunecate probabil pentru ca era foarte innorat atunci si am vrut sa redau acea atmosfra, fara sa o inseninez. Referitor la wide-angle mai performate, nu exista unul mai performant decat 10-22 de la Canon, cel putin pentru crop, pe care oricum nu-l folosesti mai deschis de 7.1, 5.6 atunci cand vrei sa tragi cladiri.

    panfili

    Februarie 26, 2009 at 4:24 pm

  6. …ai talent de a scrie cursibv si de a umple de contzinut intr-un ritm alert ceea ce spui in titlurile ….bine alese..!
    .incearca doar la imaginile Tale sa ai verticalele …verticale.!..incearca sa te lasi putzin in jos ,esti inalt si imaginile par deformate …! imaginile comunika si inainte de toate nu vreau sa fiu prea didacticist ci sa m abukur k esti pe drumul Tau !..cu mult drag….!

    SHAman

    Februarie 26, 2009 at 4:25 pm

  7. Salut Feri,

    Iti multumesc mult pentru sfaturi si pentru aprecieri, de care aveam nevoie cu adevarat. Promit ca pe viitor vei vedea imbunatatiri in ceea ce priveste partea fotografica, asta in cazul in care ma mai urmaresti :)

    Numai bine,
    Stefan

    panfili

    Februarie 26, 2009 at 5:06 pm

  8. dragul meu ….,

    evident k te urmaresc asa cum fac cu totzi cei care in opinia mea au chemare isi doresc sa se exprime in imagine si cuvint !
    ..fara nici o retzinere .. te rog sa imi transmitzi pe email sau cum crezi Tu un link despre ce faci,scrii si / sau fotografiezi ..!

    cu drag

    ps te rog sa postezi o imagine in care sa te recunosc in ID ul Tau !

    SHAman

    Februarie 26, 2009 at 7:02 pm

  9. Pai vezi, ti-am mai spus: unii au conace, altii traiesc in case ocupate

    Anghel Voronin

    Februarie 27, 2009 at 6:39 pm

  10. Imi plac foarte mult reportajele tale. Au reusit sa ma faca sa ma simt „acolo”.

    Textele le completeaza intr-un mod fericit.

    Deosebite.

    sabertooth

    Martie 2, 2009 at 12:37 pm

  11. Multumesc pentru aprecieri! Sper ca si pe viitor sa reusesc acelasi lucru cu reportajele mele.

    panfili

    Martie 2, 2009 at 2:39 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: